Andrei Medinski
"Nacela ruptă"
(6)
Inorog |
Pavăl s-a sinucis pentru o fată. A intrat cu motocicleta într-un camion. Înainte cu câteva ore ne-am plimbat cu motocicleta prin curtea liceului. Spre invidia colegilor. În moarte avea o faţă senină. Mă uit detaşat la învăţătorul Nechita, mort. Mort acolo, singur, la şcoala din Valea Măgurii. Mă uit ca la Lecţia de anatomie a doctorului Tulp a lui Rembrandt. Cum prietenul lui, doctorul Toderică, îi desface cutia craniană. Fierăstrăul chirurgical ţipă ascuţit. Mă uit la soldatul Ţăpuc. Ce s-a împuşcat lângă depozit. Are capul făcut terci şi o mână răsucită, nefiresc, sub trup. Mă uit la moş Ksordas, cum pluteşte măreţ în bazinul de formol al Institutului de Medicină. Ieri mai jucam pocher pe chibrituri. Mă uit la Axente, puşcaşul, lovit de un glonţ de vânătoare în pântece. Cum îşi ia rămas bun de la rude şi prieteni. Şi mă bucur. Mă bucur că moartea nu s-a atins încă de ai mei. Mă uit la prietenul meu, Mircea. Cum umblă hăbăuc pe uliţa satului. În mână cu o rudă de fasole. În momentele de luciditate mă cheamă la el. Să vorbim. Nu mă duc. Mi-e frică. Dar mă uit. Mă uit în ochii lui mari, negri şi sperioşi. Şi înţeleg. Înţeleg că moartea nu este numai biologică. Andrei Medinski. "Nacela ruptă" |
|
Corida |
Expozitia de pictură şi lansarea de carte "Nacela ruptă", de Andrei Medinski
| Copyright © 2007 Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara  |
Copyright © 2007 Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Timişoara
|